- rupti
- rùpti vksm. Al̃ksnių lãpai rum̃pa.
.
rupti
Look at other dictionaries:
rupti — rùpti, rum̃pa, o intr. Jn, DūnŽ 1. Kos51 darytis nelygios odos, su rauplių žymėmis ar raukšlėtam: Rumpa ranka, nedaili pasidaro J. Rum̃pa kūnas, tymais, rauplėmis sergant J. 2. darytis nelygios žievės, įgauti antaugų: Alksnių lapai rum̃pa Kv.… … Dictionary of the Lithuanian Language
rūpti — rū̃pti, sta, o intr. Gl, KŽ rūpėti: Tau parū̃po gaspadorystė, ir man rūpsta labai, kaip aš apsiversiu J … Dictionary of the Lithuanian Language
palisa — PALISÁ, palisez, vb. I. tranz. A lega ramurile pomilor fructiferi de un suport, de un spalier pentru a împiedica ruperea lor în caz de furtună sau pentru a da ramurilor o anumită formă. – Din fr. palisser. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa:… … Dicționar Român
rupt — RUPT2, Ă, rupţi, te, adj., s.f. I. adj. 1. Făcut bucăţi, ciopârţit; (despre obiecte de îmbrăcăminte) ros, uzat, găurit. ♦ fig. Zdrobit, copleşit, sleit. 2. Lipsit de continuitate, despărţit în două (sau în mai multe) părţi. ♦ fig. (Despre relaţii … Dicționar Român
Architrenius — is a medieval allegorical and satirical poem in hexameters by Johannes de Hauvilla (also known as Johannes de Altavilla or Jean de Hauteville). The poet was born in about 1150 (perhaps at or near Rouen) and died after 1200, [Catholic… … Wikipedia
Pair-et-Grandrupt — 48° 16′ 55″ N 7° 01′ 10″ E / 48.2819444444, 7.01944444444 … Wikipédia en Français
abysse — [ abis ] n. m. • attesté 1890; lat. abyssus « abîme », du gr. abussos « sans fond » ♦ Géogr. Grande profondeur du relief sous marin, fosse sous marine. La topographie des abysses. Un abysse de 5 000 m. Fig. et littér. Abîme; couche profonde de la … Encyclopédie Universelle
RHEGIUM — I. RHEGIUM extremum agri Brutii versus Occidentem oppid. cognomentô Iulium. Ptolem. Σκύλλαιον ἄκρον, Ρ῾ήγιον Ι᾿ούλιον, Λευκόπετρα ακρα. Vulgo nunc incolis, et elegantius loquentibus, Reggio dicitur. Mela adversô itinere incedens, l. 2. c. 4.… … Hofmann J. Lexicon universale
purtare — PURTÁRE, purtări, s.f. Acţiunea de a (se) purta şi rezultatul ei. 1. Transportare (pe umeri sau pe braţe). 2. Folosire, întrebuinţare. ♢ loc. adj. De purtare = (despre îmbrăcăminte sau încălţăminte) care se poartă în mod curent, de toate zilele,… … Dicționar Român
purtat — PURTÁT1 s.n. 1. (pop.) Fel, mod de a se îmbrăca; port. 2. Utilizare, întrebuinţare. 3. Conduită, purtare, comportare. – v. purta. Trimis de oprocopiuc, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 PURTÁT2, Ă, purtaţi, te, adj., s.f. art … Dicționar Român
